N-am mai putut. Nenorocit vis.. credeam ca asta e NOAPTEA. Noaptea in care dorm. Am frecat-o aiurea pe net o vreme si apoi am terminat o carte: 69 de ionut chiva. Mi-a lasat un gust amar. E foarte actuala.. cotidiana pana la dezgust. Viata underground a unor tineri bucuresteni. Futai in grup showuri porno ptr libidinosi cu tot ce implica asta. Decadere, mizerie, curve, homosexuali. Tot tacamul. Prea multa luciditate, prea mult drog. A fost mai rau ca Dostoievski. Acolo mizeria era intrerupta doar de crima si pierzania era evidenta. Aici nu. Parca te trage ceva intr-o camera obscura si ii vezi in flash-uri pe poponari, simti sangele din gura personajului, mirosi putregaiul din el, si o termini in spitalul 9, o papusa masculina sodomizata pana la inconstienta.

Inceputul nu tradeaza finalul. Limbajul colocvial si amestecul de engleza, muzica si actual ar trada o existenta mai degraba complicata decat acea avalansa de violenta si sordid, organizata intr-un discurs afectiv-grotesc. Ce actual e imoralul. Ce pervers. Atat de bine mascat de un oras multidimensional.

“Nu va speriati, doamna, e groaznic” (Eugen Ionescu) e motto-ul unui capitol. Si este groaznic! Atrocitatea postmodernista e salvata doar de umorul negru dar gustabil. El te ajuta sa nu cazi prada imaginilor si sa continui sa citesti, el iti salveaza interiorul dezgustat si te poarta prin ruini de vieti pana in final. Ramai cu un gust nedefinit. Te-a lovit o alta lume, dezmembrata de boem si concentrata in vicii.